Publicații
CARE SUNT CERINȚELE DE INSTRUIRE ALE APICULTORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
DR DUMITRU DRUMEA, ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR EXACTE ALE NATURII
De asemenea, Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Moldovei, prin intermediul proiectului Nr. 20.80009.7007.11 „Evaluarea sustenabilității ecosistemelor urbane și rurale pentru dezvoltare viabilă”, a promovat organizarea și desfășurarea evenimentelor publice cu participarea autorităților locale, sectoriale și publice de diferite nivele în vederea identificării acțiunilor specifice necesare pentru implementarea obiectivelor prevăzute în programele naționale de dezvoltare comunitară .
Proiectul ” FORMAREA APICULTURILOR în REPUBLICA MOLDOVA” are drept obiectiv susținerea implementării Legii (nr. 70-XVI din 30 martie 2006), adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, care a avut și continuă să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului apicol din Moldova. Aceasta a contribuit la îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre apicultori și organele locale silvice, comunitare, de mediu, sanitar-epidemiologice și zootehnice care supraveghează și monitorizează domeniile respective de dezvoltare a apiculturii, în special prin intermediul direcțiilor raionale pentru agricultură și alimentație. Implementarea proiectului a contribuit la crearea unor condiții sociale favorabile pentru dezvoltarea apiculturii în Republica Moldova.
Având în vedere importanța apiculturii în Moldova, atât pentru apicultorii instituționali, cât și pentru micii apicultori independenți, Ministerul pentru Afaceri Sociale al Austriei, în cooperare cu HOPE’87 și Comisia Națională a Republicii Moldova pentru UNESCO, a inițiat un proiect care vizează dezvoltarea în continuare a sectorului apicol. Activitățile educaționale și de instruire desfășurate în cadrul proiectului au contribuit la consolidarea capacității instituționale a Asociațiilor Naționale ale Apicultorilor, a autorităților publice locale și sectoriale prin prezentarea de:
– studii de caz corespunzătoare din alte țări.
– posibilitatea de a achiziționa un echipament apicol modern,
– strategiile de marketing pentru produsele apicole,
– posibilitatea de cooperare regională cu țările vecine, precum și punerea în aplicare a
prevederilor politicii agricole comune cu țările UE.
Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM) reprezintă interesele a peste 5.500 de apicultori. ANARM funcționează la nivel național și include 30 de asociații locale (raionale). Se estimează că vârsta medie a membrilor ANARM este de peste 55 de ani și că aceștia sunt în mare parte bărbați. Ponderea tinerilor și a femeilor este foarte redusă. Membrii asociației sunt în mare parte persoane pentru care apicultura este doar un hobby și nu principala lor sursă de venit.
În viața de zi cu zi, conducătorii acestor asociații se confruntă cu probleme care necesită soluții urgente. Una dintre cele mai mari probleme este lipsa de informații veridice cu privire la subiecte legate de apicultură și la drepturile și obligațiile legale ale apicultorilor. De exemplu, cooperarea dintre apicultori și fermieri este insuficient dezvoltată, în special în domeniul polenizării plantațiilor agricole, deși acesta este unul dintre factorii principali de succes în industria apicolă.
În țară avem un șir de fermieri (numiți „lideri”) care au integrat producția de miere în activitățile lor agricole. Aceștia adeseori colectează/cumpără miere de la micii producători pentru export, furnizând apicultorilor produse și echipamente adaptate. În unele cazuri limitate, acești mari fermieri oferă servicii de polenizare entomofilă a florilor în schimbul unor sume de bani, dar aceasta este în mare parte o excepție și nu o practică permanentă.
Pentru a face față provocărilor menționate mai sus, proiectul și-a stabilit ca obiectiv principal pregătirea de materiale de instruire pentru apicultorii din Moldova. Aceste materiale de instruire vizează capacitățile de gestionare, îmbunătățirea eficienței și calității etc. Beneficiarii proiectului nu au fost doar apicultorii, ci toți agenții implicați în producția de miere. Printre aceștia se numără autoritățile locale și naționale competente, fermierii etc. Datorită acestui fapt, proiectul a contribuit la îmbunătățirea situației sociale și economice în comunitățile rurale și la creșterea calității produselor apicole din Moldova. Activitățile de formare au contribuit, de asemenea, la includerea apiculturii în planurile de dezvoltare locale și naționale, ceea ce va duce la creșterea investițiilor în acest domeniu pe viitor.
Totodată, obiectivele proiectului sunt în concordanță cu strategiile naționale de gestionare a rezervațiilor biosferei și parcurilor naționale din Republica Moldova. Acestea au fost create recent în țară și ar trebui să devină un loc privilegiat pentru producția de miere ecologică.
Rezultatele și concluziile acestui proiect vor fi utilizate și implementate în continuare în contextul dezvoltării socio-economice a țării. Formarea oferită părților interesate în domeniul apiculturii va sprijini autoritățile locale de stat și sectoriale în planificarea gestionării terenurilor, inclusiv în ceea ce privește răspândirea metodelor de polenizare pe terenurile agricole.
Pentru elaborarea materialelor de formare, echipa de proiect a analizat și a utilizat recomandările și abordările prezentate în documentele UE. Astfel, proiectul este în conformitate cu Acordul de asociere UE-Moldova și promovează cooperarea regională și locală în domeniul dezvoltării rurale.
Consum responsabil și stil de viață
Dr. Dumitru Drumea, expert in știițile reale
Elaborarea ghidului privind consumul responsabil are drept scop contribuţia şi îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) [1]. Republica Moldova își exprimă angajamentul ferm de a sprijini la nivel național realizarea eforturilor globale pentru implementarea Agendei 2030 (Programul Național Moldova 2030) [2] – o agendă universală, integrată, transformatoare și incluzivă, cu următoarele obiective clare:
– promovarea bunăstării populației;
– protecția și folosirea rațională resurselor naturale;
– implicarea publicului larg în acest proces;
– cooperarea internațională, regională și locală privind atingerea Gal-urilor Strategice de Dezvoltare ale Mileniului (Strategic Development Goals, SDG).
Principiile consumului responsabil îndeamnă la crearea parteneriatului global în care fiecare țară îşi consolidează eforturile şi modalitățile de colaborare la diferite niveluri, bazate atât pe implementarea principiilor comune ale responsabilităților asumate cât şi acțiunilor comune, precum și realizarea abordărilor multilaterale care va asigura dezvoltarea social-economică, și asigurarea folosirii raționale ale resurselor naturale, reducerii poluării mediului, consumului responsabil, etc.
Practicile de consum responsabil în Republica Moldova se bazează pe recunoașterea naturii globale a consumului și aplicabilității universale a acestor principii ce țin cont de realitățile naționale cu luarea în considerare a capacităților diferitori autorități (sectoriale, civile, publice etc) și a nivelului de dezvoltare a societății, autorităților respective care preiau și stabilesc cadre la diferite niveluri pentru implementarea Obiectivelor Globale de Dezvoltare Strategică, cu abordarea provocărilor intersectoriale în scopul eradicării sărăciei și dezvoltării social-economice, dar și contracararea noilor provocări și crize emergente, care au impact asupra consumului responsabil la nivel regional și local.
Depunerea eforturilor în realizarea practicilor consumului responsabil este în continuă creştere şi va duce la adaptarea la schimbările climatice și prevenirea degradării mediului, la reglementarea folosirii rationale a resurselor naturale, contribuind la reglementarea activităților economice, reducerii migrației, crizelor și conflictelor umanitare, care reprezintă o amenințare reală la dezvoltarea social-economică a țării.
Pandemia de Coronavirus COVID-19 – o criză fără precedent și una dintre cele mai mari încercări la care am fost supuși cu toții până în prezent – pune presiune constantă asupra sistemelor de sănătate, afectează realizarea proiectelor de protecție socială și provoacă perturbări majore ale proceselor economice și limitări la viața socială. Această pandemie a demonstrat cât suntem de vulnerabili și, totodată, a clarificat un lucru: provocările globale necesită eforturi coordonate, solidaritate și soluții la nivel internațional, regional și local.
Pentru a rezolva provocările complexe este nevoie și de un angajament politic, promovarea parteneriatului durabil și acțiuni concrete la toate nivelurile, atât din partea tuturor actorilor implicați în folosirea rațională a resurselor naturale, cât şi promovarea practicilor de consum responsabil în activităţile social-economice.
Având în vedere Agenda 2030, Guvernul Republicii Moldova a elaborat un cadru național incluziv și cuprinzător, bazat pe un mare proces participativ – Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care este pe deplin aliniată atât la angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, precum și la angajamentele naţionale asumate în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Programul Moldova-2030 vizează realizarea obiectivelor de dezvoltare social-economice ale Republicii Moldova prin asigurarea bunăstării și drepturilor omului, educația și sănătatea, promovarea unei economii circulare, protecția mediului și construirea unei societăți incluzive bazate pe principiile consumului responsabil atât în toate ramurile economiei cât şi în rândurile consumatorilor particulari.
Ca parte a abordărilor integrate prezentate în Galurile Strategice de Dezvoltare și având în vedere complexitatea Agendei 2030, Republica Moldova este dedicată realizării principiilor consumului responsabil prin accelerarea depunerilor eforturilor substanțiale pentru promovarea și implementarea de proiecte și programe naționale ambițioase, precum și prin urmărirea de noi inițiative care să corespundă viziunii pentru dezvoltare durabilă, lucrând în strânsă cooperare cu partenerii din diferite sectoare.
Prin promovarea continuă a consumului responsabil în conformitate cu standardele europene, ghidate atât de calea noastră de integrare europeană, cât și de îndeplinire a angajamentelor țării asumate în baza Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova este ferm angajată să asigure un proces complex de transformare și modernizare, care vizează consolidarea eforturilor privind implementarea celor mai bune practici în consum responsabil în beneficiul societății.
Realizarea prevederilor privind consumul responsabil oferă oportunitatea de a evalua impactul acțiunilor întreprinse în realizarea diferitori programe naționale privind dezvoltarea social-economică a țării. Aceste activități complexe cu implicarea diferitori actori în consultări ample cu societatea și partenerii și donatorii dedicați, oferă perspective asupra provocărilor principale care vor urma, precum și o înțelegere clară a faptului că trebuie să acționăm rapid, să întreprindem noi pași într-o manieră cooperativă, susținută de o abordare cuprinzătoare și de suportul tuturor părților interesate.
Recunoscând responsabilitatea comună pe care o are Republica Moldova în realizarea prevederilor privind consumul durabil, precum și provocările comune cu care se confruntă în continuă schimbare este foarte important de a asigura promovarea acestor principii în viața cotidiană a societății şi prin aceasta să contribuie în comun la atingerea obiectivelor de dezvoltare la nivel național, regional, local (nivelul comunei/localității).
REZUMAT la sinteza noțiunilor fundamentale de contabilitate pentru managerii de exploatații agricole.
Autor Maria Zagorodniuc - specialist în contabilitate.
Acest articol explică aceste aspecte:
– elementele de bază ale contabilității, împărțirea acesteia în contabilitate de gestiune și contabilitate financiară.
– Ce, se aplică activelor și datoriilor și împărțirea lor în diviziuni:curente și pe termen lung.
– definiția veniturilor, costurilor și cheltuielilor, componența acestora, metodele de înregistrare, evaluare și recunoaștere
– modalitățile și metodele de calcul al costurilor de produse
– momentul constatării profitului și a pierderilor
– contabilizarea capitalurilor proprii, a activelor nete.
De asemenea, sunt prezentate exemple de contabilitate pentru tranzacțiile comerciale, situații financiare și bilanțuri, declarații de impozit pe venit și cheltuieli.
Anexat:
– Planul de conturi
– formular de bilanț
– formular de declarație de venit
– formular de bilanț al cifrei de afaceri
– formular de raportare a impozitului pe venitul întreprinderii.
Prezentul document este, prin urmare, un ghid practic privind modul în care managerii de exploatații agricole pot ține propria contabilitate fără sau cu implicarea minimă sau deloc a specialiștilor în contabilitate și pot reduce la minimum cheltuielile în acest scop.
CONSIDERAȚII ESENȚIALE PRIVIND RAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂ. DREPTUL LA MUNCĂ ȘI ASIGURAREA EGALITĂȚII LA ANGAJARE PRIN PRISMA PREVEDERILOR INTERNAȚIONALE PARTICULARITĂȚILE ÎNCHEIERII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
AVOCAT GONCEARUC OLGA
Am evidențiat materia reglementării internaționale a dreptului la muncă pe care îl are orice persoană de a-și cîștiga existența printr-o muncă liber aleasă. Una dintre priorităţile actuale ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii este de a promova crearea locurilor de muncă decente şi de asemenea, constituirea unui mediu economic şi condiţii de muncă pentru lucrători şi antreprenori, astfel participînd la eforturile de pace durabilă, prosperitate şi progres social. Ca urmare, Republica Moldova ratificînd Convențiile Organizației Internaționale a Muncii este obligată de a respecta prevederile acestora, angajîndu-se să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării față de femei în domeniul angajării în muncă, pentru a asigura, pe baza egalității dintre bărbat și femeie, aceleasi drepturi pentru fiecare.
Articolul publicat, evidențiază normele legislative privind răspunderea subiecților raportului juridic de muncă în cazul utilizării muncii nedeclarate, fapt care presupune prestarea muncii de către o persoană fără a avea încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă.
Definește și condițiile de bază care urmează a fi respectate la încheierea contractului individual de muncă, clauzele esențiale și specifice din conținul contractului dar și răspunderea părții contractate în cazul nerespectării legislației în vigoare. Or, legislația muncii a Republicii Moldova prevede obligativitatea reparării integrale a angajatorului a prejudiciului material și a celui moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, dar și în cazul discriminării salariatului la locul de muncă ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci.
Am evidențiat și principalele prevederi contravenționale care atrag răspunderea în caz de hărțuire, discriminare de gen, admiterea la muncă fără plata salariului, or refuzul de a-l achita, admiterea la muncă a minorilor, care ar prezenta pericol pentru viața și sănătatea acestora, or executarea unei munci interzise de legislație. Am notat cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2022, cuantumul minim garantat în sectorul real sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, realizată de angajat, evidențiind astfel și importanța achitării salariului cu reflectarea în evidența contabilă dar și răspunderea survenită în cazul încălcării normelor legislative, în cazul stabilirii şi achitarea unui salariu sub nivelul minim garantat de stat și nereflectarea salariilor achitate în evidența contabilă.
Am subliniat și activitatea Inpectoratului de Stat al Muncii, potrivit raportului de activitate în realizarea atribuțiilor sale, în virtutea condițiilor create de pandemie, colaborarea cu instituții publice și parteneri sociali, ca urmare a exercitării controlului în scopul depistării evaziunilor fiscale și excluderii fenomenului a “muncii la negru”, fără o retribuție cuvenită.
Astfel concluzionînd textele reglementărilor naționale prin implimentarea practică a normelor legislației muncii dar și a prevederilor internaționale cu privire la dreptul la muncă, egalitatea de șanse și tratament, libertatea muncii, am evidențiat importanța incontestabilă a încheierii contractului individual de muncă între angajator și salariat cu respectarea rigorilor stabilite de legislația Republicii Moldova.
Or, doar prin aplicabilitatea normelor juridice în cadrul raporturilor juridice de muncă, putem asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime ale omului într-un stat de drept democratic asigurîndu-i bunăstarea și dreptul la o viață decentă.
Cu respect,
AVOCAT GONCEARUC OLGA
Omul și pădurea
Nicolai Munteanu
Deși resursele forestiere ale Moldovei sunt limitate, analiza consumului de lemn arată că, circa 80% din comunitățile locale folosește lemnul și altă vegetație agricolă în calitate de sursă energetică primară. Un alt studiu recent privind dependența comunităților locale de păduri în Moldova confirmă legătura strînsă și directă dintre populația rurală și produsele pădurii. Conform studiului, sursa principală de existență este agricultura cu 64% din venituri (pentru comparație, 74% din terenurile Moldovei au predestinație agricolă), iar pădurile asigură până la 18% din venituri pentru populația locală (luînd în considerație că, pădurile și plantațiile forestiere acoperă circa 13%).
Chiar dacă vom continua să utilizăm pădurea (pentru lemn de foc, lemn de lucru, vânat, fructe și pomușoare etc.), trebuie să fim maximal precauți pentru a nu denatura pădurea și componentele sale (plantele, animalele, solul). Exploatăm pădurea și bunurile ei ca să ne menținem existența, dar trebuie să fim conștienți și de faptul că, utilizarea bunurilor pădurii poate să nu fie favorabilă pentru structura și componentele sale.
Omenirea poate influența și ne ajuta să coexistăm armonios cu pădurea. Poate să se conducă de schema 5R – reduce, reutilizează, reciclează, refuză și reformează! Omul e în stare să mențină curățenia în păduri de câte ori se află acolo. Oricând nu Veți veni în contact cu pădurea, raționalizați-vă comportamentul (spre exemplu: reduceți formarea deșeurilor, nu exagerați în utilizarea pungilor din plastic, refuzați extra-ambalaje în magazine, utilizați deșeurile alimentare pentru compost etc.), astfel încât Vom reduce presiunea asupra pădurii și Vom trăi mai sănătos. În cele din urmă, orice detaliu contează.
Noi toți, oamenii și marea diversitate biologică din jurul nostru (plante, ciuperci, animale), suntem parte componentă a unei lumi comune. Pădurile, care acoperă circa o treime din uscatul planetei, joacă un rol deosebit în asigurarea necesităților noastre și menținerea vieții. Pădurile ne-au rămas de la stramoșii nostrii și numai noi suntem responsabili de prezentul lor pentru a le transmite generațiilor care vin.
Tradiţiile culturale şi dezvoltarea rurală
Dr. Dumitru Drumea, expert in știițile reale, Svetlana Debelaia-Buracinschi
Scopul publicaţiei este de a prezenta publicului larg tradiţiile culturale bazate pe folosirea resurselor naturale şi agricole care contribuie la dezvoltarea social-economică a localităţilor rurale în Republica Moldova.
Agricultura și dezvoltarea tradițiilor culturale în localitățile rurale este o noțiune care necesită o dezvoltare permanentă şi este derivată dintr-un concept tradițional, dezvoltat din sistemele deja existente în mediul rural european încă dinaintea modernizării agriculturii și a dezvoltării sistemului de gestionare a conservării tradițiilor culturale rurale şi protecției sociale. Ca orice idee nouă acest concept, are nevoie de o perioadă de timp pentru a fi înțeleasă și implementată pe scară largă.
Dezvoltarea turismului rural cu prezentarea și promovarea tradițiilor culturale (folclor, folosirea resurselor naturale, valorilor a peisajelor, metodelor pregătirii hranei etc) este un domeniu foarte expresiv şi important pentru viață cotidiană a localităților rurale. Prin definiție tradițiile culturale înseamnă a cunoaște, a se dezvolta şi în același timp şi a conserva moștenirea culturală dobândită pe parcursul istoriei naționale prin deprinderi practicilor de producerea, prelucrarea şi utilizarea produselor recoltate în cadrul activităților agricole și folosirii resurselor naturale în diferite activități (construcția caselor, artizanat etc).
Printre tradițiile copilăriei se numără revenirea la – sacrificatul porcului, călăritul lui de către copii, coacerea pâinii de casă și a hulubașilor la cuptoarele bunicii ș.a. De asemenea, participarea la diferite ateliere organizate de către meşteri consacraţi care sculptează, croşetează, coc, pâine la cuptorul bunicii. Artiștii autohtoni se străduiesc să continuie cântecul cu voie bună şi dansul popular, prin intermediul multor festivaluri, expoziţii ale instrumentelor muzicale vechi, a produse agricole și obiecte artizanale.
Publicații
