Rezultate și recomandări ale proiectului
Proiectul social în sectorul agricol „Reducerea consecințelor socio-economice cauzate de pandemia COVID-19 în Republica Moldova”, care a fost derulat în perioada 1 iulie 2021 – 1 iunie 2023, este susținut de mai multe organizații partenere și donatoare:
Principalul donator este Ministerul Federal austriac al Afacerilor Sociale, Sănătăţii, Îngrijirii şi Protecţiei Consumatorului.
Ministerul pune la dispoziția proiectului o expertiză cheie în domeniul problemelor sociale (inițiative privind persoanele cu dizabilități, politica de îngrijire a persoanelor vârstnice, politica de bunăstare), sănătate, îngrijire și protecție a consumatorilor,
Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO.
UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Obiectivele Organizației sunt promovarea păcii și securității prin promovarea cooperării între țări și popoare prin educație, știință și cultură; susținerea justiției și statul de drept și respectul universal pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, așa cum sunt stabilite în Carta Națiunilor Unite, pentru toate popoarele, fără deosebire de rasă, sex, limbă, orientare sau religie.HOPE’87
HOPE’87 – organizație neguvernamentală austriacă cu sediul la Viena. Organizația colaborează îndeaproape cu Cancelaria Federală în domeniul formării și ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ,precum și în promovarea proiectelor umanitare în Africa, Asia, America Latină, Europa Centrală și de Est. Este o inițiativă internațională fondată prin Decizia 40/16 a ONU „Oportunități pentru tineret”, adoptată de Adunarea Generală cu ocazia Anului Internațional al Tineretului al ONU(1985).
–//–
„Indexul global al sărăciei multidimensionale”, publicat de PNUD în 2021, poziționează Republica Moldova ca o țară cu condiții inegale între mediul rural și cel urban, în ceea ce privește accesul la educație și servicii. Acest decalaj a fost extins de criza globală cauzată de pandemia COVID-19. De fapt, cele mai vulnerabile populații din zonele rurale au simțit cel mai puternic impact, unde mulți oameni au rămas fără muncă și fără asistență financiară. În Moldova, recesiunea economică din 2020 a declanșat un deficit bugetar de 25%, lăsând Guvernul fără soluții pentru segmentele social vulnerabile ale populației. De asemenea, nu a facilitat la o redresare rapidă, prin investiții în dezvoltarea economică.
Semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a contribuit la o schimbare calitativă a priorităților de export, a influențat modernizarea și îmbunătățirea în continuare a situației financiare a producătorilor agricoli. De exemplu, înainte de semnarea Acordului, în 2014, cea mai mare parte a exporturilor de fructe era destinată Federației Ruse – 60-70% din totalul exporturilor de fructe din Republica Moldova. Din 2014, s-a înregistrat o creștere de 16% a exporturilor de fructe pe piața Uniunii Europene și o scădere de 50% a exporturilor de fructe către Federația Rusă.
Potrivit Anchetei Forței de Muncă (ANOFM), forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova în 2020, care include populația ocupată plus șomerii, a fost de 867.300 de persoane, cu 5,7% mai puțin decât în 2019 (919.300 de persoane). În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai mare decât cea a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%).
Există o neconcordanță între cererea (locuri de muncă vacante) și oferta de forță de muncă (șomeri) pe domenii și ocupații, atât din punct de vedere a regiunilor geografice, cât și din puctul de vedere a competențelor forței de muncă și cerințele angajatorilor. O discrepanță semnificativă între numărul de locuri de muncă vacante și numărul de șomeri se înregistrează în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în raionul Basarabeasca, unde cererea de forță de muncă depășește cu mult oferta, există o capacitate mare de absorbție a forței de muncă disponibile,ei se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă. Iar în raioanele Ocnița, Dondușeni și Drochia, un număr mic de posturi vacante duce la obstacole în calea absorbției pe piața muncii a unui număr mare de șomeri înregistrați și, astfel, oferta de muncă depășește cererea, mai ales în perioada pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, echilibrul dintre cerere și ofertă se confirmă în mai multe raioane: Căușeni, Cahul, Florești, Ștefan-Vodă, etc. Comparativ cu anul precedent, când cea mai mare pondere a locurilor de muncă vacante era concentrată în Chișinău și în nordul țării, traiectoria tendințelor s-a schimbat în 2020 din cauza crizei pandemice. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în regiunea Centru (28%) și Chișinău (27%).
Analizând ocuparea forței de muncă pe sectoare economice în UTA Găgăuzia în anul 2020, se remarcă faptul că ponderea celor angajați în comerț și agricultură este cea mai mare – 17,0% fiecare. Ponderea celor angajați în industrie a fost de 16,6%, în timp ce în educație a fost de 14,8%. Serviciile sociale și de sănătate au angajat 8,1% din populație. Astfel, înțelegem că un număr mare de cetățeni moldoveni sunt implicați astăzi în agricultură și că există încă un potențial imens de a dezvolta acest sector și de a crea locuri de muncă suplimentare, precum și de a oferi locuri de muncă independente pentru populația locală.
O evaluare aprofundată a impactului socio-economic realizată de PNUD și UNEPA în 2020 a constatat că pandemia a avut un impact fulminant negativ asupra grupurilor deja vulnerabile, cum ar fi femeile și gospodăriile sărace, și a expus și alte grupuri la noi riscuri. Criza a afectat nu numai veniturile, ci și accesul la servicii, cu un impact negativ pe termen lung asupra tuturor aspectelor dezvoltării societății. În acest context, asistența din partea țărilor străine, în special a partenerilor de dezvoltare economică de lungă durată, cum ar fi Austria, este foarte importantă. Sprijinul acordat de Ministerul Federal Austriac al Afacerilor Sociale, Sănătății, Asistenței Sociale și Protecției Consumatorilor va contribui în mare măsură la sprijinirea Moldovei în procesul de redresare și la continuarea dezvoltării sale.
Dezvoltarea agriculturii
Pandemia de COVID-19 a cauzat consecințe grave pentru economiile întregii lumi, inclusiv pentru Republica Moldova. Aceasta este o criză care provoacă nu numai modelele de comportament uman, ci și modelele de producție, consum și ocupare a forței de muncă. 2020 a devenit un test serios de forță pentru toate sectoarele economiei, în special pentru agricultură. Lipsa resurselor financiare și incertitudinea cauzată de criza pandemică au dus la o scădere a activității investiționale. Focarul și răspândirea rapidă a infecției cu coronavirus, introducerea de măsuri restrictive atât în interiorul, cât și în afara țării, lipsa finanțării și accesul la piețe cauzate de criza pandemică au afectat cererea și oferta, afectând negativ piața muncii. Cu toate acestea, în condițiile relațiilor de piață și a introducerii tehnologiei moderne, ponderea agriculturii pe piața forței de muncă este în scădere, deși agricultura însăși oferă locuri de muncă pentru mai mult de 17% din populația activă din punct de vedere economic.
Criza pandemică și seceta au avut un impact puternic asupra economiei Moldovei, produsul intern brut a scăzut cu 7% în 2020. Impactul principal este vizibil din sectorul agricol, comerțul intern cu ridicata și cu amănuntul de bunuri, activitățile industriale, profesionale, științifice și tehnice, operațiunile imobiliare etc. Eficiența scăzută actuală a sectorului agricol se datorează conexiunii slabe cu piețele și nivelului scăzut de competitivitate a produselor agricole. În prezent, numărul întreprinderilor agricole cu certificate internaționale este foarte scăzut, ceea ce nu permite accesul pe piețele internaționale. Pe piețele țintă există o tendință puternică de concentrare și consolidare a comerțului cu fructe proaspete, atât la nivelul cumpărătorilor, cât și al furnizorilor. Prin urmare, cererile de calitate și cantitate constantă sunt în creștere, ceea ce determină multe companii să adopte metode de achiziție care să le gestioneze mai eficient lanțurile de aprovizionare.
Producția industrială a scăzut cu 5,5%. Reducerea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, combinată cu seceta din 2020, a dus la o scădere a producției, în special în sectoarele de export și alimentar: industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, producția de băuturi și alte produse alimentare. Condițiile climatice nefavorabile au dus la o scădere semnificativă a producției agricole. În 2020, aceasta a scăzut cu 27,1%. Producția de legume a scăzut cu 35,9%, iar cea de animale cu 3,8%. Majoritatea culturilor: porumb, floarea-soarelui, grâu, struguri, legume, fructe, rapiță, soia, orz și sfeclă de zahăr au scăzut semnificativ.
În același timp, trebuie remarcat faptul că amplasarea geografică a Republicii Moldova oferă condiții bune pentru orice producție agricolă, care, la rândul său, poate servi drept o cale de ieșire din criză și o bază esențială pentru dezvoltarea economică. Terenurile fertile, oamenii instruiți și motivați, combinate cu apropierea de piețele Uniunii Europene și ale CSI, creează condiții optime pentru dezvoltarea activităților agricole de înaltă tehnologie, cum ar fi horticultura, legumicultura, creșterea animalelor și apicultura. Economia Găgăuziei este în mod tradițional dominată de sectorul agroindustrial, care reprezintă 70% din PIB-ul regiunii. Acest lucru se datorează climatului favorabil și reliefului din regiune. Suprafața totală a terenurilor agricole ajunge la 150 de mii de hectare, dintre care 100 de mii de hectare sunt terenuri arabile, iar 26 de mii de hectare sunt livezi și vii.
Dezvoltarea activităților agricole în Moldova nu este lipsită de probleme. De exemplu, aglomerații precum Chișinău, Bălți și Comrat sunt singurele piețe locale posibile pentru agricultorii moldoveni. Aceste piețe sunt relativ mici și, prin urmare, nu pot absorbi întreaga producție. În plus, având în vedere capacitatea de cumpărare scăzută, în cele mai multe cazuri, fermierii nu își pot vinde produsele la un preț acceptabil. Organizarea afacerii este o problemă aparte: agricultorilor le lipsește educația practică în materie de contabilitate, management eficient, logistică, aspecte juridice etc. Cu alte cuvinte, aceștia nu știu cum să gestioneze eficient procesul de afaceri. În consecință, profiturile fermierilor sunt scăzute, dacă nu chiar inexistente. Fermele mici suferă de aceste probleme mai mult decât organizațiile mari.
–//–
Cu educație și o abordare sistematică a pieței, câștigurile – nu în cantitate, ci în calitatea produselor – acesta a fost sloganul proiectului.
Proiectul austriac „Ferma noastră”, susținut de Ministerul Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Îngrijirea și Protecția Consumatorului din Austria, Comisia Națională a Republicii Moldova pentru UNESCO, organizațiile non-profit HOPE’87 (Austria) și Green Nations Moldova, este un proiect social inovator de sprijinire a oamenilor, implicați în agro-proiecte în mediul rural. Obiectivele proiectului sunt de a oferi fermierilor moldoveni acces la piețele regionale și internaționale prin instruirea fermierilor în contabilitate, legislație de mediu și agricultura ecologică. În cadrul proiectului, vor fi create platforme promoționale online pentru a reuni grupuri de producători pentru a reduce costurile de logistică și pentru a forma prețuri eficiente.
Grupurile țintă ale proiectului: reprezentanți ai comunității agricole, familii și persoane cu dizabilități, precum și tineri care trăiesc în zonele rurale.
Geografia proiectului este concentrată pe regiunea UAT Găgăuzia. O atenție deosebită în timpul implementării proiectului a fost acordată principiilor egalității de gen, neadmiterii excluderii și discriminării pe orice motiv. Cu toate acestea, trebuie subliniat că prelegerile au fost susținute și studenților ecologiști ai Universității Libere Internaționale, care s-au arătat interesați de dezvoltarea afacerilor mici, precum și reprezentanți ai regiunilor locale de pe teritoriul republicii. Scopul cheie al proiectului a fost stabilirea unei cooperări durabile între producători, consumatori, autoritățile guvernamentale de reglementare și proiectul însuși, precum și pentru a contribui la promovarea ODD-urilor ONU (1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 12, 15, 16, 17), prin:
– crearea de oportunități comerciale alternative;
– promovarea înființării de cooperative de producție;
– Consolidarea protecției consumatorilor și a controlului calității produselor agricole în zonele rurale, cu accent pe populația defavorizată din punct de vedere social, care nu dispune de suficiente capacități de autofinanțare, și formarea unui sistem de protecție a consumatorilor de produse alimentare
– Introducerea și dezvoltarea de tehnologii agricole avansate, creșterea ritmului și a volumului producției și îmbunătățirea calității acestora la standarde mondiale;
– creșterea valorii adăugate și a eficienței economice în lanțul valoric agricol;
– Creșterea veniturilor producătorilor agricoli și reducerea „nivelului de sărăcie” în zonele rurale.
Rezultatele proiectului.
Proiectul a ajuns la 301 reprezentanți ai familiilor implicate în agricultură și cu nevoi financiare semnificative.
Au fost identificate următoarele activități: viticultură, culturi de cereale, cultivarea nucilor, creșterea bovinelor, apicultură, avicultură, legumicultură, cultivarea legumelor în sere, horticultură, procesarea laptelui, cultivarea migdalelor, agricultură, cultivarea ciupercilor, condimentare, alte activități agricole (Anexa 1. Lista beneficiarilor cu datele de contact). Domeniile de activitate ale beneficiarilor au fost identificate în cadrul prelegerilor în timpul feedback-ului pentru cursanți. La începutul fiecărui eveniment, au fost distribuite chestionare cursanților și au fost întocmite liste comune (Anexa 2. Exemplu de chestionar).
Prelegerile au fost susținute în Parcul Național Orhei Vechi, la Universitatea Liberă Internațională din Chișinău, în orașele Comrat, Ceadîr-Lunga, Tvardița , în satele Kirsovo, Dezghingea,Cioc-Maidan, Tomai, Gaidar, Kongaz. Trebuie precizat că publicul principal este format din persoane în vârstă de peste 50 de ani, cărora nu le este foarte ușor să facă față inovației și TIC. Sunt foarte puțini tineri în sate. Toți tinerii sunt în orașe sau în străinătate. Munca în agricultură, care este grea și prost plătită, nu este suficient de atractivă pentru ei.
–//–
În cadrul proiectului, lectorii au redactat cinci manuale de formare pe baza prelegerilor susținute:
Maria Zahorodniuc, specialist în contabilitate, „Rezumatul noțiunilor de bază ale contabilității pentru managerii de ferme”;
Nicolae Munteanu, silvicultor, inginer „Omul și pădurea”;
Olga Goncharuc, jurist „Considerații de bază privind relațiile juridice de muncă. Dreptul la muncă și asigurarea egalității la locul de muncă prin prisma dispozițiilor internaționale. Particularitățile contractelor individuale de muncă”;
Dumitru Drumea, doctor în biologie și pedologie, expert UNESCO, „Consumul responsabil ca stil de viață”;
Dumitru Drumea, doctor în biologie și pedologie, expert UNESCO, „Formarea apicultorilor în Republica Moldova”.
–//–
În cadrul proiectului a fost dezvoltată o platformă online de promovare a agriculturii mici, care a oferit informații despre produsele oferite de fermieri, cu datele de contact ale producătorilor; prelegeri online; 5 videoclipuri despre bunele practici din cadrul proiectului, precum și o descriere a proiectului în limbile rusă, română și engleză și cinci manuale de instruire publicate în cadrul proiectului. Proiectul oferă beneficiarilor servicii de proiectare a ambalajelor pentru diferite grupe de produse agricole.
Problema întâlnită în implementarea proiectului
Prioritatea proiectului „Ferma noastră” a fost de a sprijini, de a instrui și de a lucra cu ferme și gospodării mici. În cadrul proiectului, una dintre activități a fost asistența pentru obținerea certificatelor pentru produsele fabricate și plata procedurii de certificare. În cadrul lucrului cu întreprinderile mici, proiectul s-a confruntat cu faptul că majoritatea beneficiarilor care cresc animale și păsări sau produc produse agricole în cantități mici nu pot obține un certificat pentru produsele obținute din următoarele motive:
– Nu toată lumea are întreprinderi înregistrate oficial;
– Nu există zonă de producție;
– Nu sunt îndeplinite toate condițiile ANSA pentru spațiile de producție (disponibilitatea tuturor utilităților, pereți cu gresie și faianță, pardoseli, mobilier din oțel inoxidabil, instalații sanitare, echipamente de refrigerare și altele);
– Nu există educație specială pentru obținerea licenței de producție;
– Nu există angajați oficial;
– Costuri mari pentru ținerea evidenței întreprinderii
– Costuri mari pentru ținerea evidenței întreprinderii
Și mulți alți factori care nu vor permite gospodăriilor să obțină un certificat, inclusiv cerințele excesive ale ANSA din cauza faptului că Republica Moldova este membru asociat al UE.
Obținerea unui certificat nu este o procedură care necesită mult timp, dar cel mai important lucru este să îndeplinești toate cerințele, ceea ce pentru beneficiarii Fermei Noastre nu este fezabil, din cauza lipsei de mijloace financiare. Una dintre cele mai dificile sarcini în domeniul agriculturii este stabilirea prețurilor. În funcție de sezon, majorarea costului mărfurilor poate varia de la 30% la 150%. Totodată, este important de menționat că comerțul cu fructe și legume aduce mari beneficii, acestea se vând mai bine, costă mai mult, au un procent bun de ambalare și, prin urmare, profitul este mai mare.
Principalele probleme cu care se confruntă producătorii agricoli sunt, de asemenea, următoarele:
-lipsa unor legături comerciale pe termen lung (B2B) stabilite/ consolidate, atât la nivel național, cât și la nivel supranațional, care să formeze o piață pentru produsele realizate;
– Dificultăți de producție în lunile mai reci ale anului (în special în ceea ce privește culturile în sere și apicultura);
– lipsa oportunităților de concurență deplină cu producătorii străini (importând în principal produse din fructe și legume în Republica Moldova din Turcia, Polonia, Țările de Jos, Spania, Federația Rusă, România, China, Georgia, Ungaria și alte țări) , din cauza lipsei de echipamente și tehnologii agricole avansate ;
-Lipsa unui nivel calitativ adecvat al pregătirii profesionale a producătorilor agricoli;
-Lipsa unei capacități cantitative adecvate a forței de muncă (piața secundară a forței de muncă);
-lipsa externalizării în timp util a consultanței în domeniul agriculturii;
– absenţa unui mecanism de finanţare preferenţială a agriculturii şi introducerea unor metode inovatoare de producţie.
Dacă vorbim despre agricultura de seră, trebuie remarcat faptul că, în prezent, nu există nicio formă de asociație profesională de calitate a producătorilor de produse agricole. Practica agriculturii în alte sfere de producție agricolă din regiune/țară arată că o astfel de asociere este necesară și extrem de importantă. Cu toate acestea, producătorii din această sferă a agriculturii de seră nu se prezintă cu o astfel de inițiativă, în primul rând din cauza faptului că ei consideră posibila asociere „asociativă” ca fiind un factor de risc (în desfășurarea competiției concurențiale pentru piețele de desfacere a produselor lor) și preferă să desfășoare activități de producție „izolate”. De asemenea, gama de produse realizate este extrem de eterogenă în ceea ce privește tipurile de sortimente, grupele, pozițiile între producătorii din regiune, ceea ce, la rândul său, nu contribuie la identificarea producției și intereselor comerciale aferente.
În Republica Moldova există câteva asociații profesionale ale producătorilor de fructe cu anvergură națională:
– Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova-Fructe (cea mai dezvoltată și reprezentativă organizație);
– Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă; Asociația Fructe de pădure din Republica Moldova;
– Asociația Producătorilor de Material Săditor și Local – aceste asociații regionale sunt prezente și în UTA Găgăuzia și Taraclia.
Rolul asociațiilor profesionale din industrie este important, dar nu întotdeauna indicativ, deoarece acestea nu contribuie în mod activ la îmbunătățirea politicilor de-a lungul întregului lanț valoric. Inițiativele de dialog cu alți parteneri din lanțul valoric nu sunt realizate în mod sistematic. În pofida existenței unui cadru legal care creează premisele pentru activitatea acestora (Legea nr. 257 din 27.07.2006 privind organizarea și funcționarea piețelor agricole și comercializarea produselor agricole), care stipulează că asociațiile profesionale trebuie să ofere producătorilor o bază de informații de piață, acest lucru nu se poate realiza fără contribuția statului și a donatorilor străini, în special în ceea ce privește formarea și inițierea activităților.
În ultimii ani, cu sprijinul donatorilor, au fost create cooperative de marketing specializate în vânzarea fructelor. Aceste cooperative au fost înființate în baza Legii Republicii Moldova privind cooperativele de întreprinzător nr. 73-XV din 12 aprilie 2001. Activitatea acestor cooperative de marketing este slab stimulată de legislația fiscală, ceea ce reduce interesul producătorilor de a se asocia și coopera între întreprinderi.
S-a luat următoarea decizie și s-a convenit cu donatorul:
Proiectul a propus încheierea unui contract cu Asociația Producătorilor Agricoli „Agro Oguz” pentru a analiza problemele legate de certificarea produselor pentru micii producători și pentru a identifica toate cerințele, pentru a elabora un ghid privind modul de înregistrare a întreprinderilor și pentru a procesa toate autorizațiile. Au fost selectate pentru înregistrare cinci ferme mici, din diferite domenii de activitate.
Recomandări
Recomandările propuse se bazează pe patru principii-cheie: creșterea ecologică, egalitatea de gen, implicarea tinerilor și transformarea digital
https://eu4moldova.eu/ru/76790/
Dezvoltarea cooperării în agricultura mică, inclusiv asistența reciprocă și schimbul de experiență, poate fi, de asemenea, utilă. Plățile amânate, concediile de închiriere și asistența de consultanță s-au dovedit a fi solicitate.
Alte recomandări includ creșterea potențialului agriculturii mici prin crearea de grupuri de lucru pentru gestionarea crizelor în afaceri din rândul angajaților existenți, formarea fondurilor de rezervă și actualizarea bazei tehnice.
Îmbunătățirea accesului la finanțare este, de asemenea, o măsură eficientă. De la debutul pandemiei, micile exploatații agricole s-au confruntat cu o disponibilitate redusă a creditelor, cu rate mai mari ale dobânzii, cu o restructurare limitată și cu amânarea rambursărilor. Soluția ar putea fi ca băncile comerciale și autoritățile publice să colaboreze mai activ pentru a simplifica procedurile de obținere a finanțării prin împrumut.
Subvenții în agricultură, fonduri de finanțare pentru agricultură, programul 2KR, Fondul de subvenție pentru producătorii agricoli, Programul de stat pentru stimularea participării agenților economici la târguri și expoziții, Agenția pentru Dezvoltare și Modernizare a Agriculturii (ADMA), etc.
– https://gov.md/europa/sites/default/files/document/Brosura_A5_RU%20copy.pdf.
În strategiile de dezvoltare pe termen lung, managerilor micilor ferme li se recomandă să includă și mecanisme de reducere a posibilelor riscuri în viitor: revizuirea obligațiilor contractuale pentru a ține cont de criză, diversificarea portofoliului de furnizori.
O altă recomandare a experților este asocierea activităților producătorilor din diverse domenii ale agriculturii în cadrul unei asociații profesionale, potrivit experților, aceasta va permite:
– Evaluarea nevoilor de investiții și de subvenții;
-Analiză a eficienței economice a producției agricole prin utilizarea tehnologiilor inovatoare;
– Efectuarea unei analize a lanțului valoric al produselor agricole;
-Atragerea angajaților profesioniști cu înaltă calificare pentru a oferi formare în ceea ce privește punerea în aplicare a tehnicilor și tehnologiilor agricole inovatoare;
– Dezvoltarea de noi piețe pentru produsele agricole produse, atât la nivel național, cât și internațional;
-Participarea la expoziții, târguri, forumuri profesionale de producție agricolă, atât la nivel național, cât și internațional.
– Crearea unui centru unic de sortare, ambalare și depozitare a produselor agricole, unde gospodăriile mici să poată utiliza serviciile. Acest centru ar putea funcționa pe principiul producției de blank.
Afacerea cu ridicata nu este cea mai profitabilă soluție. Pentru a face acest lucru, este necesar să închiriați mai multe spații care vor servi drept depozite pentru loturi mari de mărfuri: achiziționați echipamente care vă vor permite să depozitați produse perisabile; genera toate documentele necesare; asigura livrarea la timp a comenzilor catre clienti. Toate acestea necesită o investiție destul de mare. Dar, pe lângă bani, aici sunt necesare conexiuni extinse pentru a dezvolta o bază de clienți. Dacă sunt puțini clienți, atunci mărfurile vor fi deteriorate, iar acest lucru va cauza pagube destul de mari. Între timp, fructele exotice și strugurii de masă sunt păstrați pentru o perioadă scurtă de timp și necesită echipamente speciale de depozitare.
Avantajele tranzacționării în rețea sunt următoarele: ținând cont de segmentele teritoriale ale pieței țintă, este posibil să plasați mărfuri cu o schimbare în spațiu; în conformitate cu preferințele consumatorilor, este posibilă modificarea gamei de mărfuri și formarea unui sortiment atractiv la prețuri competitive; dimensiunea rețelelor le permite să achiziționeze cantități mari de mărfuri, beneficiind în același timp de reduceri maxime și economii la costurile de transport; centralizarea și un nivel ridicat de management al tuturor activităților comerciale prin implicarea unor specialiști calificați fac posibilă evitarea multor deficiențe tipice unui magazin separat; este posibilă diversificarea tipurilor de activități, ținând cont de creșterea eficienței; reduce costurile unitare prin economisirea întârzierilor promoționale prin achiziționarea de reclame care să beneficieze magazinele lor și atribuirea costurilor unor cantități mari de produs; capacitatea de a combina funcțiile comerțului cu ridicata și cu amănuntul; lanțurile oferă magazinelor lor o anumită libertate pentru a putea concura cu succes, ținând cont de preferințele consumatorilor locali.
Rezultate
- Efectul multiplu al implementării acestui proiect pentru Republica Moldova și UTA Găgăuzia va fi asigurat de următorii indicatori:
- În primul rând, garanții suplimentare pentru fermierii care vor putea menține calitatea recoltei și posibilitatea de a o vinde la un preț mai mare;
- Crearea de locuri de muncă suplimentare;
- Posibilitatea de a vinde recolta sub un singur brand;
- Soluţionarea parţială a problemei cu deficitul acut de infrastructură post-recoltare în regiune;
- Capacitatea de a stabili o aprovizionare stabilă de produse către clienți în perioada de timp necesară, ceea ce va permite și stabilirea unui preț mai rezonabil pentru producătorul produsului;
- Antreprenori instruiți și pregătiți în domeniul agriculturii.
